Logică de alegător… I-am îndemnat mereu pe tineri să se implice în politică, de la vârste cât mai tinere, chiar din liceu, dacă se poate – si sunt multe feluri de a face asta, de la a citi și a scrie despre politică și până la activism social și tematic. Însă am fost tot timpul un foarte înverșunat adversar al preatinerilor în Parlament – sub 35 de ani, limita minimă pe care o consider eu rezonabilă și cu oarecare respect față de alegători.
La care, reacții nemnumărate din partea alegătorilor, de genul da ce ai domle cu tinerii, de ce sa nu le dăm șansa să arate ce pot? În mintea lor, un „job” de parlamentar e ca oricare altul, la firmulița din colț, în care poți angaja câțiva tineri de probă, câte o lună, două, și dacă nu-ți place ce „arată”, iei alții…
O întrebare, așadar: credeți că ar fi benefică pentru societate o perioadă de probă pentru parlamentari, să zicem de 3 luni?
Loading ...Și încă una:
Loading ...Si o mostră de infantilism politic, după evaluarea mea:
Claudiu-Valentin Ilea are 25 de ani, este student în cadrul Facultății de Medicină din Arad și candidează la alegerile parlamentare pe listele USR PLUS, pentru Camera Deputaților.
A acumulat experiență în companii multinaționale din domeniul telecomunicațiilor și industriei aeronautice, fiind totodată implicat într-o serie de proiecte cu teme politice și sociale realizate în colaborare cu statul German: Wagnis Demokratie, Siebenbuergischer Lehrertag. Pentru următoarea legislatură își propune proiecte de lege pentru:
- Tineret,
- Sănătate,
- Promovarea unei noi Legi a Tinerilor, coroborată cu o Strategie Națională pentru Tineret până în 2027, însoțită de un plan de acțiune orientat pe nevoile noilor generații, dar și consultarea și implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesul decizional.
- Susținerea tinerilor care doresc să se implice în activități politice, implicarea lor în administrația publică centrală și locală prin reorganizarea organigramei instituțiilor publice și stabilirea unui prag minim de membri sub 30 de ani, care să facă parte din administrație.
- Crearea unui cadru legislativ care să permită înființarea unui Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate, din care să fie finanțată renovarea sau reconstrucția spitalelor. Acest proiect de lege are drept scop atât creșterea calității sistemului medical, cât și oprirea migrării medicilor în țările vestice.
- Promovarea unui proiect de lege privind asigurarea unui stoc de substanțe medicamentoase pentru prevenirea dispariției lor de pe piață din motive economice sau de crize medicale,
Completarea ART. 335 din Codul Fiscal privind accizele armonizate pentru alimente de tip fast-food, băuturi răcoritoare și dulciuri care depășesc valorile nutriționale recomandate, având scop reducerea ratei obezității și de imbolnăvire a populației.
Am convingerea că prin implicarea tinerilor în politică putem să aducem un suflu nou în România, cu aspirații spre dezvoltare și prosperitate. Este nevoie de oameni competenți și dedicați în politica românească.
Comentarii (7)
Napoleon Bonaparte a fost general la 24 ani si incoronat imparat la 35 ani, nu cred ca varsta e un impediment.
Problema la noi in parlament e ca si cei de sub 35 ani si cei peste 35 ani sunt in marea lor majoritate niste impostori. Respectul fata de alegatori e clar in alegerea candidatilor, pun pe prima pozitie, de obicei, o personalitate cat de cat ok iar in urma lui toti impostorii si infractorii din partide si din pacate acestia din urma sunt realesi aproape de fiecare data in parlament iar daca printr-un ghinion nu ajung acolo subt pusi in tot felul de functii la ANRE, CNSAS etc.
Din pacate nici alegatorii nu isi acorda respectul cuvenit tot in majoritate covarsitoare, atat timp cat sub 40% se prezinta la vot
Și ce dacă a fost general la 24 de ani? Vrei să testezi un milion de alți 24 aniști pe un astfel de post, care ar face praf pe tot ce pun mâna, pentru a-l găsi pe pe al unmilionunulea la fel ca Napoleon?
Napoleon a promovat de la sublocotenent pana la general in vremurile tulburi pre si post 1789. In vremuri mai normale, in care promovarea depindea de competente militare reale, nu de slujirea cu credinta a liderilor unei miscari revolutionare, Napoleon nu ar fi ajuns general la 24 de ani. Impetuozitatea lui, dezvoltata tocmai de lipsa unor competente educate la vreme, l-a ingropat pana la urma.
Ce am vrut sa spun de fapt in primul post e ca in Romania calitatea parlamentarilor nu e data de varsta, cu siguranta cei tineri si fara experienta sunt nerecomandabili pentru o astfel de pozitie dar nu as interzice, desi nu as vota cu siguranta un pusti sau pustoaica de 25 ani. Ca sa dau un exemplu care sa nu fie din vremuri “tulburi” ne putem uita la Sebastian Kurz – prim ministru austriac la 31 ani si ca sa fac o completare legat de Napoleon cu siguranta Napoleon nu a esuat din cauza preatineretii lui, as spune ca pe termen lung a invins, ideile lui si reformarea statului au fost copiate in multe alte tari in secolele 19 si 20.
Ceea ce am vrut sa spun de fapt e ca intreaga calitate a parlamentarilor romani e deplorabila nu doar a celor sub 35 ani, fapt demonstrat si de cercetarea lui GB si expisa in articolele de pe aceet website.
Si nu, nu as vrea ca partidele sabfaca experimente pe noi cu indivizi de calitate indoielnica sub/peste 35 ani desi toate partidele de la noi parca au intrecere pe tema asta.
Ca sa dau exemple din vremurile “limpezi” de la noi si asta doar cele recente nu si cele din anii trecuti, la noi dupa 30 de ani de la revolutie inca punem in functii mari gen ANRE niste electricieni, la ASF si BNR toti ratatii de meserie care aleg politica ca rampa de lansare si ca sa nu mai vorbesc de consiliile de admistratie a tuturor companiilor la care statul e actionar (si sunt pline de tineri sub 35 ani – de obicei odrasle ale parintilor politicieni).
Am votat 30 de ani. Sunt destui care pana la aceasta varsta au acumulat destula experienta si au valoare pentru a fi parlamentar. Intr-o meritocratie normala.
Varsta e ultimul lucru care m-ar deranja la parlamentarii tineri.
Din cate stiu eu sunt putini, extrem de putini.
Alegerea reprezentantilor se bazeaza pe doua elemente – care sunt date de modelul electoral:
– propunerile partidelor pentru candidatii la pozitiile de reprezentanti (deputati si senatori)
– alegerea de catre alegatori in sisteme majoritar .
Cele doua alegeri ar trebui sa fie foarte serioase. Schimbarea modelului electoral est edificila si putin realista, deoarece partidele privesc foarte conservator aceste schimbari. Vedeti ce s-a intamplat cu votul uninominal si cu toate „ajustarile” regulilor elecctorale – facute de legislativ cu tendinta evidenta.
Stabilitatea regulilor electorale permite partilor interesate sa se ajusteze. Partidele se ajusteaza foarte repede, reactionand de la un ciclu electoral la altul. Alegatorii insa au o foarte mare inertie la schimbarile electorale – ceea ce permite partidelor sa manipuleze alegerile.
Observati cat de mult timp a durat pana cand au fost eliminate din politica romaneasca politicieni si partide toxice precum coruptii si veleitarii din FSN, FDSN, PDL, PNT-CD , ALDE, Pro*Romania, Romania Mare, Partdidul Conservator sau aia ai lui Oprea Izmana.
Perioada de proba pentru reprezentanti este normal sa fie in responsabilitatea partidelor – pe baza pe un „curs al onorurilor” cu evolutia prin pozitii in care candidatii sa castige experienta necesara.
Referitor la vârsta minimă – trebuie corelată cu majoratul civic. Din moment ce cetățeanul respectiv poate alege, ar trebui să poată fi și ales – în aceeași măsură.
Au existat prevederi constituționale în trecut care defineau praguri de vârstă pentru aleși, care defineau categorii de reprezentanți „de drept” – patriarh, mitropolit(i), episcopi , rectori, … dintre acestea mai supraviețuiesc astăzi doar deputații din partea minorităților .
Problema nu este de fapt nici cu experiența candidaților, nici cu vârsta lor – ci cu modul lor de selecție de către partidele care îi propun. Atâta vreme cât partidele propun loaze obediente – schimbarea modelului electoral , cu limite de vârstă și perioade de probă – nu va avea niciun efect practic. Loaza tot loază rămâne indiferent de vârstă sau durata unei perioade de probă.